Consideratii despre diferenta dintre starea de „ a face ” si starea de „ a fi „
- Pilot automat versus alegere constienta
Starea de” a face ” este o maniera brilianta de a repeta intruna automatismele, obiceiurile. Fara abilitatea mintii de a invata din repetitii, inca ne-am chinui de fiecare data cum sa ne incheiem sireturile de la pantofi. Doar ca problema apare atunci cand cedam prea mult control acestui autopilot. Poti foarte usor sa mananci, conduci, sa muncesti, sa gandesti fara o constinta clara a ceea ce faci. Dar eu iti pun intrebarea: Cine te traieste, cine iti traieste viata. Un autopilot invatat sau tu?
Mindfulness te aduce inapoi, in prezent, din nou si din nou si din nou, catre o contiinta in intregime treaza, un loc al alegerilor constiente
Starea de „ a fi ” iti permite sa devii in intregime constient de viata ta. Pe masura ce practici mindfulness te eliberezi din ce in ce mai mult de automatisme si intentiile tale vor fi din ce in ce mai aliniate cu actiunile tale. De fapt, atunci cand vrei sa iti faci un plan mintea ta va fi debarasata de toate reziduurile lui : „ ce ar fi daca, dar daca asa, dar daca nu, „ mintea este eliberata de indoiala, de temeri si drumul catre constructia planului este perfect clar, fara nici un obstacol.
- A analiza versus a detecta
Starea de „ a face „ are nevoie de a gandi, de a analiza, de a calcula si recalcula, a compara. Noi petrecem o gramada de timp inauntrul capului nostru, fara sa realizam aproape nimic din ce ne inconjoara. Zgomotul gandurilor noastre este uneori atat de puternic incat ne poate desconecta complet de la contactul cu insasi simturile noastre. De cate ori nu ti s-a intamplat sa fii abosorbit de ceva si sa nu auzi furtuna de afara. Sau mergi pe strada, te gandesti la ceva si nu auzi zgomotul salvarii care tocmai a tecut pe langa tine.
Starea de „ a fi „ – mindfulness – este o cale diferita de a cunoaste lumea. Sa fii constient, sa fii mindfull inseamna sa te intorci in prezent , sa fii in contact cu simturile tale, cu ceea ce vezi, cu ceea ce mirosi, cu ceea ce atingi, gusti ca si cum totul s-ar intampla pentru prima oara. Apare din nou fascinatia de a descoperi lumea, curiozitatea placuta si plina de joc, privirea curioasa a copilului.
Cultivandu-ti privirea de copil – asa o numesc eu – vei putea observa ca inauntrul tau apare un un simt care incepe sa perceapa altfel lumea. Conexinea cu natura este alta, conexiunea cu tot ceea ce te inconjoara este alta si mai mult decat atat comunicarea cu lumea incepe sa capete un alt sens, o alta dimesiune.
- A te stradui versus a accepta
Starea de “ a face” inseamna a judeca si a compara in mod continuu lumea “ reala” cu lumea in care ne-ar placea sa traim. Atentia noastra este tot timpul furata inspre comparatie si chinuiala de a schimmba lumea reala intr-o lume asa cum credem ca ne-ar placea. Si uite asa ne balansam ca un elefant pe o panza de paianjen intre judecata , comparatie si tensiunea de a naste noi planuri pentru schimbare.
Pe de alta parte, starea de “ a fi “ te invita sa suspenzi temporar judecata si sa observi lumea asa cum e ea. Doar sa o observi, pur si simplu. Asta inseamna sa te poti apropia de o problema sau de o anumita situatie fara preconceptii, fara sa incerci sa schimbi totul dupa credintele tale, dupa pre-concluziile tale. Acceptarea constienta, acceptarea mindfull nu inseamna sub nici o forma resemnare in fata sortii sau asa ceva. Este doar recunoasterea ca experienta este aici si acum, dar fara a o lasa sa preia controlul asupra vietii noastre. Prezenta constienta ne permite sa observam in loc sa judecam intr-un mod simplu si plin de compasiune, sa observam in loc sa atacam, in loc sa aducem argumente pro si contra si pierzandu-ne in gandurile cautarii argumentelor, sa observam in loc sa incercam cu disperare sa cautam validari sau potriveli cu viata aia pe care ne-am dori-o.
Prezenta constienta, starea de “ a fi “ starea mindfulness ne permite sa alegem sa nu intram in aceasta spirala negativa inca de la inceput. Ne asigura liberate sa privim lumea, evenimentele despovarati de limitarile credintelor noastre, despovarati de nefericirile, fricile si anxietatile noastre. Asta ne da un mare control asupra vietii noastre luandu-ne, de fapt, orice nevoie de a avea vreun control. Ne permite sa facem fata problemelor noastre lispiti de frici, sa facem fata in momentul in care apar. Cu mintea limpede si libera de ganduri avem capacitatea de a ne focaliza toata resursele pentru a gasi cea mai buna solutie.
Ganditi-va doar ca atunci cand aparea o problema, poate ca o parte de minte ne era ocupata sa gasim solutii sa scapam de problema, o alta parte din minte era ocupata sa afle ce a cauzat problema, o alta parte era ocupata sa stinga focarul fricii nascut de problema, o alta parte sa gaseaca solutii de a ocoli problema. Ufff….ce multe reziduuri .
Starea de “ a fi “ practic va elibereaza mintea de toate aceste reziduri si prin observarea detasata a problemei mintea devine clara si complet focusata.
