Frica , anxietatea si fobia – scurte detalii clarificatoare
Firca este o stare afectiva negativa care apare atunci când o persoana întâlnește un pericol iminent. Reacțiile psihofiziologice sunt declanșate de creierul reptilian ( creierul limbic ) si sunt de genul ” lupta, fugi sau îngheți de spaima – paralizezi, te transformi într-o stana de piatra. Frica normala este o reacție fireasca la un stimul exterior care este periculos ai are un caracter adaptativ ne mobilizează sa luam anumite masuri pentru a ne salva viața.
Teama, in doze moderate, creste acuitatea perceptiva, capacitatea de concentrare a atenției, face ca gândirea sa fie mai clara, mai rapida, mobilizează energiile, activează reflexele in așa fel încât persoana sa fie capabila sa acționeze mai rapid si mai bine.
Fricile iraționale apar atunci când persoana se comporta ca si in cazul unui pericol major in cazul unui pericol minim sau chiar inexistent. Astfel, o persoana cu fobie de câine poate fi paralizata de groaza la vederea unui cățeluș mic si inofensiv.
Anxietatea este definita ca o teama difuza, fără un obiect bine precizat. Persoana trăiește o încordare continua simtindu-se permanent amenințata de ceva. Vorbim despre frica care se fixează când pe un obiect când pe altul, imediat ce a scăpat de un motiv de îngrijorare găsește imediat altul.
Fobia – reprezintă frica persistenta fata de un obiect, gând sau situație care in mod obișnuit nu justifica teama.
Psihopatologii sunt de acord ca anxietatea, fobiile sau atacurile de panica reprezintă frici cu caracter irațional.
Distingem 2 forme de baza ale tulburării anxioase:
- Stările anxioase
- Tulburările de tip fobic
Stările anxioase cuprind tulburări anxioase generalizate, tulburări de tip panica, tulburări obsesiv compulsive, tulburări post-traumatice datorate stresului
Tulburările anxioase generalizate se caracterizează prin prezenta unei trăiri anxioase cronice, difuze, cu trăirea aprehensiunii unui pericol iminent. Persoanele care suferă de tulburare de anxietate generalizata se afla într-o stare de încordare permanenta, îngrijorare si nu se simt in largul lor. Aceste persoane sunt hipersensibile si adesea au probleme in relațiile interpersonale. Adesea au dificultăți de concentrare si se tem sa nu comită vreo eroare. Încordarea este atât de mare încât se întâmpla frecvent ca persoanele care suferă de anxietate sa se plângă de stările de tensiune din zona gatului, a cefei, umerilor, in general a pârții superioare a spatelui. Prezinta tulburări de somn ( insomnii si coșmaruri ) si transpira frecvent – in special palmele.
Foarte important: astfel de persoane vor declara ca suferă de hipertensiune arteriala, puls accelerat, tulburări respiratorii sau palpitații fără a exista însă vreun motiv de natura fiziologica. Temerile si fanteziile lor ii fac sa se simtă triști si descurajați. Cum au scăpat de o sursa de îngrijorare, își găsesc imediat alta astfel încât rudele si prietenii își cam pierd răbdarea cu ei. De multe ori, seara, la culcare, in loc sa doarmă liniștiți trec in revista toate greșelile reale sau imaginare sau când nu își pierd gândurile in trecut își imaginează tot felul de situații periculoase care ar putea sa apară in viitor. In timpul somnului au vise terifiante in care visează ca sunt asasinați, sau cad de la înălțime.
Anxietatea este punctata deseori de atacuri de panica care durează de la câteva secunde pana la o ora sau chiar mai mult. Aceste atacuri apar brusc, au o intensitate foarte mare si apoi dispar. Atât apariția cat si dispariția lor nu au o cauza evidenta. Din practica s-a constatat ca, in general, primul atac de panica este si cel mai mare, mai intens. Nici unul altul nu va ajunge la intensitatea primului.
Simptomatologia variază de la individ la individ incluzând in general palpitații, respirații rapide si sacadate, transpirații abundente, amețeli, senzație de leșin, răcirea extremităților, paloarea fetei, nevoia de a urina, senzații diverse in zona abdominala.
De regula atacul de panica durează câteva minute. Daca durează mai mult bolnavul își implora familia sa cheme salvarea. Medicul liniștește bolnavul si in general ii administrează sedative.
Atacurile pot fi frecvente- de la câteva pe zi sau rare – unul pe luna sau chiar mai rare. Ele se pot declasa in timpul zilei sau chiar si noaptea, când bolnavul se trezește brusc din somn cu un puternic sentiment de teama care evoluează rapid către un atac de panica.
De reținut: intre atacurile de panica persoana se comporta normal, doar cu o ușoara stare de tensiune care persista.
